“Moara cu noroc - Nuvela Psihologica”
de Ioan Slavici
-apartenenta la specie-
Ioan Slavici este situat de istoricii literari in randul marilor clasici ai literaturii romane, dupa Eminescu, Creanga si Caragiale. Opera scriitorului reliefeaza in general viziunea realista pe care Slavici o are privitor la viata satului ardelenesc. Se poate spune ca el contribuie semnificativ la progresul literaturii romane in directia oglindirii realiste a vietii sociale. Dintre nuvelele scrise de prozator: “Popa Tanda”; “ Budulea Taichii”; “Padureanca”; “Moara cu noroc” este capodopera lui Slavici. A scris un singur roman “Mara” care reliefeaza inclinatia spre realism a prozatorului transilvanean.
“Moara cu noroc” este o nuvela psihologica inlusa in volumul de debut “Novele din popor”, aparut la Bucuresti in anul 1881.2s34m0-sdfsdn334
Caracterul nuvelistic al operei este redat prin actiunea desfasurata in timp si spatiu, conflictul puternic si fara solutionare, existenta unui personaj central in jurul caruia se desfasoara actiunea si care este caracterizat evolutiv pana la decadenta sa. Structural, nuvela este organizata riguros: 17 capitole care surprind personajele in etape semnificative ale vietii. Compozitional este respectata forma standard a unei opere epice: expozitiunea sau incipitul operei anunta tema si elementele in jurul carora se va concentra actiunea, si de asemenea reprezinta si prologul nuvelei – o familie tipic ardeleneasca dezbate problema materiala, batrana inteleapta sustinand ferm: “nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”. Intriga reprezinta decizia lui Ghita de a-si depasi conditia sociala, mutandu-se la moara cu noroc. Desfasurarea actiunii prezinta progresiv conturarea conflictului in jurul personajelor. Ghita devine agresiv fata de sotia lui, Ana, gandindu-se obsedat la bani si la imbunatatirea situatiei financiare. Evolutia negativa a personajului este incurajata de Lica, care o va seduce pe Ana. Punctul culminant sta sub semnul solutionarii conflictelor prin moartea celor trei personaje: Ghita, Ana si Lica, care sunt pedepsite pentru incercarea de a trece peste destin(Ghita), pentru neincredere si slabiciune(Ana), si pentru incalcarea legilor morale ale unei societati(Lica). Deznodamantul este revenirea la situatia initiala si consemneaza o concluzie a batranei, personajul intelept a nuvelei, care este moralizatoare: neascultarea duce la moarte. Moara cu noroc arde, focul reprezentand purificare impotriva spiritelor rele. “Asa le-a fost dat”, fiind replica batranei care pune totul sub semnul fatalitatii, a destinului.
Caracterul psihologic al nuvelei este reflectat de drama personajelor. Ghita, eroul operei, traieste o drama psihologica dubla: infragerea increderii in sine si increderea celorlalti in el. Ana, sotia lui, traieste si ea o drama concretizata prin pierderea treptata a increderii sotului ei. Pe parcursul nuvelei, Ghita incearca sa-si depaseasca conditia sociala de simplu cismar, iar acest lucru este potrivnic destinului. El se va instraina de familie, dezbinarea si ura fiind inevitabile. Personajul care ia in arenda moara este construit complex, in jurul lui polarizandu-se intreaga actiune. Intrand in contact cu toate personajele nuvelei, el va fi stapanit de framantari interioare redate fie de autor, fie de celelalte personaje, fie de faptele pe care le savarseste.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu